Wednesday, January 26, 2011

în care vă pun muzică.


ştiţi cum e când ai mâncare bună-n frigider şi nu ţi-e foame, dar ştii că are să se strice laumomendat? normal că ştiţi. după cum este la fel de important să ştiţi şi de unde vine postul ăsta. şi că, după el, revenim la programul obişnuit de ciudăţenii criptice.
Juliusix: scrii, ma, ceva?
Cougarix: mă ştii creativ că-s în sesiune, ă?
Cougarix: oi scrie.
Juliusix: da' scurt, stii tu
Cougarix: ca pircă, aşa.
Juliusix: exact asa, doar de vreo 5 ori mai scurt
Cougarix: nu ţi-ar strica încă un foileton. câte aveţi până acum?
Juliusix: tu scrie daca vrei sa te remarci
Cougarix: n-ai să fii niciodată om de vânzări.
Cougarix: bă, dacă-mi vine ceva simpatic şi amuzant, te anunţ.
Juliusix: surprinde-ma placut
Cougarix: asta-i imposibil, ai aşteptări prea mari de la mine.
Cougarix: dar, dacă vrei, fă un compendiu din cele mai reuşite comentarii ale mele.
Juliusix: ai inceput sa vorbesti ca pirca
Cougarix: să mă vezi după ce beau.
Cougarix: a propos, mi se pare că ţi-am trimis un week-end muzical, acum o vreme.
Cougarix: ce s-a întâmplat cu el? nu corespundea?
Juliusix: nu
Juliusix: esti mult sub valoarea lui DJ Cotco
Cougarix: DJ Cot&Co. mda.
Juliusix: tu ai vazut poza cu mine?
Cougarix: dap.
Cougarix: am încercat s-o uit cât mai repede.
Juliusix: plm, nu inteleg cum te gandesti ca te-ai putea compara cu mine
Juliusix: da, altfel ramai vesnic complexat
Cougarix: nu ştiu de complexe, dar nişte scuturături, aşa, ca de malarie, să ştii că am simţit.

aşadar, vă pun aici aproximativ ce i-am trimis pe mail lui julius. stătea acolo degeaba şi e prea mişto.

Pentru doamne
(dacă vă place să vă gândiţi cum ar fi să fiţi partenere de viaţă cu domnul Ludwig van Beethoven, cu siguranţă aveţi o afinitate şi pentru domnul Gordon Matthew Thomas Sumner. Mai ales că, în cazul ultimului, nu trebuie să gesticulaţi exagerat sau să desenaţi; ci doar să ridicaţi puţin mai mult tonul, cum faceţi şi acasă, ca să înţeleagă cât de mult îl admiraţi):



Pentru domni (părerea noastră e că ar trebui să căutaţi şi să învăţaţi conştiincios versurile, în special de la "I like my coffee with toast and jelly" în sus, ca să aibă consoartele motiv de ridicat tonul admirativ):



Pentru intelectuali (ştim că muzica pusă pe versuri e o frivolitate incompatibilă cu nivelul crescând din fiecare oftat homeric, astfel încât v-am pregătit ceea ce vă doreaţi de mult, dar vă era frică să căutaţi. În plus, sunteţi singurii care se uită la westernuri irlandeze):



şi, bineînţeles, n-am scris nimic pentru dailycotcodac.