Varianta fără Facebook & Twitter de la "Wake Me Up When September Ends".

(Faceţi abstracţie de piesă, e o porcărie, dar n-am găsit alta cu un titlu mai ţintit.)

Păi e cam aşa.

Sunt suficient de isteţ încât să accept în sinea mea că Facebook-ul îmi mănâncă foarte mult timp. Sunt distrat, zăpăcit, neglijent, chiar inconştient de multe ori. Sunt şi suficient de arogant încât să nu recunosc asta făţiş. Şi sunt suficient de tâmpit încât să aştept până-n ceasul al un milionulea ca să schimb nişte lucruri.

Ei, acum simt că a venit momentul asumării (el o fi venit de mult, săracul, dar l-am tot amânat), în care m-am hotărât că iau o pauză de Facebook şi Twitter. Că şi Twitter-ul e tot aia, mai ales dacă-i legat la Facebook.

Aşadar, m-am hotărât să nu mai intru toată vara pe cele două stimabile reţele sociale mai sus-numite. No posts, no likes, no comments, no shares, no messages, no tweets, no nothing. Dar, pentru că vara n-a aşteptat după mine şi a început de vreo două săptămâni şi jumătate, nu doresc să rămân dator şi prelungesc perioada până, să zicem, la 1 octombrie. Vreo trei luni şi jumătate de pauză ar trebui să fie suficiente pentru a mă ocupa cum trebuie de alte chestii. Şi chiar că am nişte lucruri importante pe care trebuie să le fac.

Conturile vor rămâne deschise şi publice, aşa că liber la trolling, cu menţiunea că, dacă întreceţi măsura cu prostia/grobianismul/nesimţirea, vă rup capetele. Cu trei luni mai încolo, când aflu, dar vi le rup. Serios. Dacă-mi amintesc parolele.

Pentru că mai sunt cazuri în care trebuie să dea lumea de mine, mail-ul meu personal e simplu: coralfields@gmail.com. Cel de lucru e andi.tutescu@lowden.ro. Număr de telefon, Whatsapp şi cont de Y!M - cine trebuie să le aibă, le are deja. Cine are nevoie de ele, să treacă mai întâi prin furcile e-mail-ului.

Ultimul share pe care-l dau pe Facebook până pe 1 octombrie este cel care v-a adus aici.

Aşa că let the experiment begin. Sper să mă ţină.

Abia aştept să văd cum are să arate în octombrie chestia asta:

Zgomot, fum şi mici zgâlţâituri. Dar fără erupţie.

Unii vulcani activi reuşesc, în imensitatea lor, să fie previzibili şi să nu prezinte un mare pericol pentru vieţuitoarele din jur. Cam toată lumea ştie, de multe ori cu suficientă vreme înainte, când urmează o erupţie serioasă. Vulcanii ăştia au în jurul lor, până la poale şi în sus, până la crater, tot felul de crăpături, găuri şi alte crevase, care scot aburi, lavă, flăcări, fum, bolborosesc, pocnesc, zghihuie.. În sfârşit, desfăşoară tot soiul de activităţi de profil. Exact asta este dovada că presiunea din pungile subterane nu este suficient de mare pentru o erupţie şi se risipeşte ca orzul pe gâşte, ameninţarea fâsâindu-se până ajunge să erupă. Sistemul ăsta funcţionează, până la o anume măsură, ca un cerc "vicios": eliberând astfel din presiunea acumulată, şansele unei eventuale erupţii scad şi mai mult. Momentul în care ştii că urmează dezastrul este cel în care se linişteşte totul, când magma se îndreaptă direct spre evacuarea principală, astupând în drum şi orice altă variantă de evacuare. Şi curenţii sunt mai adânci şi mai îndepărtaţi decât în mod obişnuit. E ca un fel de linişte de dinaintea furtunii, varianta Gaia.

Această exprimare naturală a unei acnei microplanetare a devenit literă de lege în viaţa politică şi în viaţa socială. Erupţia se lasă aşteptată. Deocamdată avem un cerc vicios format din tot felul de crăpături, găuri şi alte crevase, care scot aburi, lavă, flăcări, fum, bolborosesc, pocnesc, zghihuie..

Cum să nu îţi iei Maserati într-un pas simplu.

Am fost câteva zile în Elveţia. Poate am să povestesc la un moment dat că nu e nevoie să călătoreşti pe Lună sau pe Marte ca să simţi că ai părăsit planeta pe care o ştiai, e suficient să vizitezi cantoanele ăstora. Pentru azi, să păstrez automotive-ul, mă limitez să spun că am văzut pe străzile elveţienilor maşini Maserati, Porsche şi Lamborghini (nu mai vorbesc de BMW şi Mercedes) cam cum văd Volkswagen-uri pe străzile românilor. Elegante şi eleganţi oamenii din ele. Cu ocazia asta, m-am vindecat complet de prejudecata că astfel de automobile au o majoritate cocalară de proprietari (contra căreia luptam oricum cu mine însumi, că era absolut ilogic). În lumea reală, mare, e fix invers.

Deci, să purcedem. Te hotărăşti să-ţi iei o maşină. Şi te duci la o reprezentanţă Maserati, prima din România, care tocmai s-a deschis.

- Bună ziua!
- Bună ziua, bine aţi venit!
- Ştiţi, vreau o maşină.
- Foarte bine, ce fel de maşină vreţi?
- Păi, vreau să fie foarte elegantă, dar cu elemente sport, să aibă 4 roţi, hă hă, glumesc, 5 locuri, aer condiţionat, scaune din piele, încălzire în scaun, computer de bord, cruise control, GPS, radio/DVD/mp3 player, senzori de proximitate, senzori de ploaie, sistem de sunet ultraperformant, vreo 400 cp, să prindă suta în 5 secunde.. Mă rog, tot tacâmul, plus ceva pe deasupra, surprindeţi-mă. Şi o vreau până mâine!
- Minunat, avem chiar în showroom un Maserati Quattroporte S Q4 care se potriveşte perfect descrierii, plus că mai are şi multe alte opţiuni incluse, iată aici specificaţiile.
- Şi cât costă?
- 98,000 €.
- Hm, îs cam mulţi bani.
- Da, dar maşina se potriveşte cerinţelor dumneavoastră.
- Se poate face o reducere?
- Păi, nu prea facem asta în mod normal, dar, având în vedere piaţa locală şi că sunteţi un client nou, putem să facem o reducere de preţ pentru anumite opţiuni, cum ar fi sistemul de sunet, tapiţeria, încălzirea..
- A, bun, dar, ştiţi, eu oricum nu voiam toate astea, că ştiu eu nişte băieţi care mi le instalează.
- ..?!?! Nu e recomandat să fie instalate de altcineva..
- Ei, nu-i nimic, eu am mai mers la ei, am încredere. Îmi puteţi face o reducere pentru restul?
- Deja v-am făcut o reducere destul de mare..
- Uite, nu puteţi să-i tăiaţi o roată? Serios. Ştiu eu nişte băieţi care pot să-i pună o roată nouă.
- ..?!?!! Nu ne-am gândit niciodată la asta. Nu garantăm că va merge la fel de bine cu roata pusă de băieţii dumneavoastră..
- Şi nu puteţi să-i scoateţi volanul? Am eu un volan pe care l-am mai folosit şi la alte maşini!
- ..!!!?!? Volanul e calibrat şi coordonat perfect cu restul maşinii, e destul de riscant să..
- Şi caii-putere, cilindrii şi centimetrii cubi sunt cam prea mulţi, n-am nevoie de atâţia. Puteţi să-i instalaţi un motor mai slab şi să-mi faceţi o reducere? Batem palma?
- Nu cred că..
- Şi claxonul se poate scoate? N-am nevoie de claxon, am o vuvuzelă. Cu o mână o ţin să suflu în ea, cu cealaltă ţin de volan, e foarte eficient!
- .. Domnule, da, e posibil să fie, dar mă gândesc că dumneavoastră poate nu aveţi nevoie chiar de un Maserati.

Dacă dialogul vi se pare cretin, n-am ce să vă fac. Ar fi trebuit să vă prindeţi din al doilea paragraf că e vorba de o ficţiune absurdă.

Vă plângeaţi că nu se aplică legea?

Na-vă lege! Mai vreţi? Mai na! Ce, nu e bine? Nu mai puteţi? De ce plângeţi, nu voiaţi voi să recupereze ANAF-ul banii furaţi? Aaa, vă doare legea? Acuma nu mai vreţi? Păi nu vedeţi că sunteţi nişte hoţi nenorociţi? Ciocu' mic, borfaşilor. Mai na..

Evaziunea fiscală din România e socotită undeva pe la 100 de miliarde de lei. Noi. Roni, cum zic cretinii. Cam 23 de miliarde de euro. Asta e pe an. În fiecare an, în România se fură prin evaziune fiscală întreg PIB-ul din Trinidad şi Tobago. Şi aici e doar ce ştie publicul, imaginaţi-vă adevăratul număr de zerouri, ăla care iese după ce tragi linia şi sub toate contractele cu statul, sub toate marile proiecte, sub toate licitaţiile cu dedicaţie şi aşa mai departe.

Mno, bun. Având în vedere această situaţie teribilă şi care nu mai putea fi ignorată, ANAF zice că face treabă: 90% dintre cazurile instrumentate de DGAF de la începutul anului vizează prejudicii de peste 1.000.000 de euro pe dosar. Şi cred că, de fapt, asta e adevărata ştire aici. notbad.jpg

Dar iată şi că ANAF a plecat în turneu de nino-nino prin ţară, la vânătoare de hoţi. Şi nu a plecat singur, ci înarmat cu  O.U.G. 91/2014 (dată pe 30 decembrie, Guvernul lucrează neîntrerupt, vă rog frumos), compusă în tonul întregului cod fiscal: dacă nu e izbită de ambiguitate (deci pasibilă de interpretare restrictivă), e direct restrictivă la sânge. Aşadar, când ANAF dă de hoţ, îl pedepseşte aprig, scrofulos la datorie, cum zice Vlad Petreanu aici, unde explică, pe înţelesul tuturor, contradicţia dintre spiritul şi litera aceluiaşi text, care duce la imposibilitatea oricărui inspector ANAF de a aplica în cadru legal o sancţiune potrivită contravenţiei:

[..] problema e că, şi dacă ar vrea, inspectorii ANAF nu pot să nu închidă o firmă când constată o inadvertenţă fiscală. În OUG 91/2014, care reglementează abaterile şi sancţiunile în asemenea cazuri, nu există conceptul de “avertisment” şi nici referiri la sume sub care nu se aplică nici o măsură contravenţională. Pur şi simplu, orice abatere (14 bani, 1 leu, 3 lei şi 28 de bani, oricât) se sancţionează cu amendă de mii de lei şi/sau închiderea unităţii.

Aici e proba inepţiei celor care au scris şi adoptat această ordonanţă. E ca şi cum poliţia rutieră ar trebui să-ţi ia permisul de conducere şi să te amendeze cu mii de lei pentru orice abatere, oricât de mică ar fi. Nu merge un semnalizator? Permis suspendat. Ai o ciupitură în parbriz? Permis suspendat. E numărul de înmatriculare prăfuit? Permis suspendat.

Aberant.

Sunt curios să văd care-i prejudiciul recuperat după toată acţiunea asta, şi când zic "prejudiciul recuperat" nu mă refer la sutele de mii de lei din amenzi. Pentru că trebuie făcută o diferenţă foarte clară între (1) prejudiciul constatat/recuperat şi (2) pedeapsa aplicată. Amenzile nu înseamnă recuperarea prejudiciului, ci reprezintă o parte din/întreaga pedeapsă. Că nu e greu să găseşti 50 de lei lipsă şi să raportezi că ai recuperat 10.000 de lei, adică cu cât l-ai umflat la amendă pe nefericitul ăla, şi i-ai pus şi lacăt pe uşă; doar că vorbim de două lucruri distincte. E ca şi cum ai spune că ai recuperat prejudiciul de 60 de milioane de euro din cei 10 ani de închisoare făcuţi de Dan Voiculescu. Ei bine, nu: Voiculescu stă la închisoare (deci pe banii statului, apropo) pentru că a furat 60 de milioane de euro, dar asta nu absolvă statul, prin organul lui specializat, ANAF, de la a fi silit să recupereze toţi banii furaţi.

Concluzia este că măsura eficienţei ANAF nu este dată de duritatea pedepsei, ci de recuperarea prejudiciului.

Şi, în condiţiile în care întreprinzătorii (din ce în ce mai puţini "datorită" "relaxării fiscale"), care ţin România în afara falimentului în care se încăpăţânează s-o înghesuie statul, sunt executaţi cu lacăte şi amenzi de zeci de mii de lei pentru sume ridicole, de genul 3,28 lei, stai oleacă şi te gândeşti dacă merită benzina şi diurna (pe care ghici cine le plăteşte) celor de la ANAF. Toată chestia asta este nu doar ineficientă, ci absolut contraproductivă.

Să fie clar, nu cu ANAF am ce am. Ei îşi fac treaba cum scrie la carte. Doar că avem o carte scrisă prost, şi aici vorbim de O.U.G.-uri şi legi, adică de Guvern şi Parlament.

Vreţi să faceţi lucrurile bine şi să nu mai trageţi cu tunul după muşte? Faceţi legea cum trebuie şi introduceţi sancţiuni în raport cu gravitatea contravenţiei. Altfel, faceţi din ANAF un organism la fel de eficient şi de iubit ca legendarii soldaţi ai lui Irod, plecaţi la vânătoare de copii.

Şi abia aici începe povestea. Cred că toată faza nino-nino e o piesă dintr-un mecanism gândit dinainte.

Avem o situaţie în care DNA se bucură de o încredere reală cum nici Putin nu visează la el în ţară, Kövesi e pe val, treaba începe să meargă strună, televiziunile şi-au pus corturi în faţa tribunalelor. Procurorii au finalizat nişte dosare mari, sunt în curs de finalizare cu altele, li se lasă lanţul din ce în ce mai lung (thanks, Obama), au început să mulineze în toate părţile şi să deranjeze apele adânci. Dar DNA fără sistemul de justiţie şi fără ANAF înseamnă mai mult circ şi mai puţine rezultate. Arestări preventive (şi alea blocate în parlament, după caz), 24 de ore, 30 de zile, NUP-uri, poate un proces care se poartă câteodată - hăt! - o viaţă de om, eventual o condamnare cu o sentinţă uşoară (măsura de contopire a pedepsei mi se pare un fel de scrisoare de indulgenţă), şi abia după aia hai să vedem ce facem şi cu banii. Sistemul e ineficient, iar aplicarea lui e şi mai ineficientă.

Mai departe. DNA şi ANAF sunt veri buni, şi din aceeaşi familie mai fac parte ANI şi DIICOT, două oi cu capetele negre. ANAF-ul e ros şi el de corupţie până la măduvă, mai ales că operează direct cu bani - metodele de a "te pune bine" cu inspectorii sunt simple şi eficiente. Dacă DNA a troznit direct la cap ANI şi DIICOT, ridicându-şi cam canibal cota de încredere a populaţiei (mai e mult până la Phoenix), nu acelaşi lucru se întâmplă - deocamdată - şi cu ANAF. Dar o întreagă ţară troznită direct în plexul financiar poate naşte spontan un tsunami de antipatie către ANAF, cu răsfrângeri eventuale către DNA, susţinute de articole scrise cu dedicaţie, despre DNA-ul care merge prea departe. Şi din tot acest potop are să răsară la rampă ca o floricică un anume prim-ministru, care are să cuvânteze cam aşa:

ANAF, dar ce faceţi? Nu ucideţi micii întreprinzători! Gata cu jugul. Vai, dar ce O.U.G. îngrozitor, cine l-o fi dat? Uite, eu nu vreau să mă amestec în lege şi în justiţie, cum făcea un fost preşedinte, doar mă ştiţi, dar nu pot sta cu mâinile în sân la asemenea abuzuri. Aşa că ia să dăm repede o nouă O.U.G., s-o schimbăm pe aia veche, uite ce urâtă e. De fapt, dacă tot suntem aici, ia să schimbăm mai multe chestii, şi cu DNA, şi cu altele, să reformăm şi să eficientizăm holistic sistemul.

Alo, poporul! Io v-am zis că nu-s buni de nimic ăştia de la DNANAFIICOT, şi că numai gura e de ei, n-aţi vrut să mă ascultaţi. Dar vă iert. Deci, gata, reglementăm tot, pentru popor, pentru voi, pentru ţărişoara mea. Cum a rămas, mai vreţi ANAF pe cap? Nu? Perfect! Vox populi, vox Dei! [Hai, băieţi, săriţi cu nişte O.U.G.-uri de botniţă pentru ANAF, DNA şi restul, că unii mai avem şi treabă.]

A, da, încă un lucru. Pentru că am închis jumătate din ţară pentru evaziune fiscală, bugetul arată nasol, că nu mai avem de unde lua bani. Dar staţi, ce am eu aici? Ia te uită: o listă cu încă 50 de taxe şi impozite absolut logice şi necesare! Asta e, ştiu, e greu, vă înţeleg, trebuie să plătiţi, dar să ştiţi că eu, în sufletul meu, v-am iertat. Cu multă plăcere şi nu uitaţi să ne votaţi la anul!! Jos Băsescu! Doar Ponta protejează salariil..

Dacă totul merge conform planului, rezultatul are să fie unul devastator: DNA, ANAF, ANI şi DIICOT vor avea soarta Curţii de Conturi: lanţ scurt, botniţă, eventual dezlegări, dar doar la comandă politică şi de ochii lumii. Justiţia le va urma, inevitabil. Sertarele vor geme de dosare blocate/uitate/pierdute, Parlamentul are să-şi vadă nestingherit de miruiri, Guvernul va fi tot cu Ponta în frunte, Avocatul Poporului este oricum o glumă proastă, iar Preşedintele va fi de formă - asta dacă nu vor ăştia să-l suspende şi să-l schimbe pe Johannis, caz în care mai avem un circ în program.

Pe scurt, anul electoral 2016 are să vină cu politicieni la fel de puternici şi de corupţi, dar mult mai bine protejaţi, mai înrăiţi şi mai eficienţi în lovituri. Practic, asistăm la dorinţa de mutaţie a unui virus care se adaptează tratamentului. Se urmăreşte, uşor-uşor, întoarcerea în era Năstase.


P.S. Apropo de nino-nino, să nu uităm de factorul uman şi cald al corupţiei: mulţi dintre inspectorii ANAF umflau şpăgi serioase la fiecare control anunţat, iar acum nu mai merge chiar peste tot, ci de la un nivel în sus. Ce păcat că nu toată lumea e la nivelul ăla. Oricum, punem pariu că sumele raportate la final ca fiind recuperate vor fi în special cele din amenzi? Şi mai punem pariu că vor acoperi nişte găuri (reale) în buget, care au fost făcute de câţiva oameni, de altfel necontrolaţi în veci-amin?

P.P.S. Poate n-ar mai fi atâta evaziune dacă ar scădea TVA-ul, cum zice Moise Guran, dacă s-ar elimina din zecile de taxe şi impozite absurde.. Asta pentru iubitorii de science-fiction.

P.P.P.S. Despre mutarea ANAF de la sigla veche la sigla nouă şi despre cât a costat toată distracţia nu vorbim.

Până şi Heracles s-a oprit din lupta cu Hidra din Lerna s-o felicite că l-a înjurat.

Vedetele cooptate de BOR pentru a se lăsa filmate în plin delir mistic pentru o campanie violatoare de logică şi plină-ochi de neadevăruri spuse cu subiect şi predicat mă lasă rece, nu e ca şi cum ar reacţiona la vederea banilor altfel decât cu "how high, ÎPS?". Până la urmă, ipocrizia e un semn de minimă inteligenţă.

Dar nu înţeleg nici mort atitudinea unor persoane publice, intelectuali, care au (măcar prin fişa postului) ceva mai multă carte, logică şi judecată decât media, care au de obicei o gândire ca un bisturiu, dar care zilele astea s-au declarat public şi în scris pentru înscrierea copiilor la ora de religie (desigur, având nişte observaţii critice la desfăşurarea lor, la activitatea BOR, la starea naţiunii în general şi nişte amendamente inspirate mai ales din experienţa personală - pentru a păstra o urmă de obiectivitate), felicitând în acelaşi timp BOR pentru că a început să comunice şi că, iată, e un pas înainte în relaţia cu poporul.

Oameni buni, sunteţi loviţi cu leuca? Felicitaţi cea mai profitabilă, mai înfloritoare şi mai jecmănitoare afacere din România, care nu suferă impozite, care binecuvântează unii candidaţi politici şi-i blesteamă pe alţii, pe care o doare fix în vitralii de milioanele de bolnavi, săraci şi needucaţi din România, care construieşte cu sute de milioane de euro o imensă porcărie nefolositoare într-o perioadă de criză, un adevărat monument al îngâmfării, care se joacă cu minţile unor oameni săraci cu duhul, dar buni la suflet, care, peste toţi banii pe care îi iau la negru de la oamenii ăia, mai primeşte şi o grămadă de bani de la bugetul de stat (adică din taxele şi impozitele plătite de noi toţi), pentru că foloseşte acei bani pentru o propagandă mincinoasă şi josnică? (Apropo, ceva contracte, bani plătiţi şi impozitaţi pentru campania asta? Sau totul e voluntariat pentru o cauză sfântă?) Vă purtaţi cu BOR de parcă e un bebeluş care începe să facă primii paşi şi, iată, awww, ce drăguţ, parcă-parcă a gângurit ceva?

Din nou, vorbim cumva despre aceeaşi instituţie condusă şi reprezentată în cea mai mare parte de aceiaşi oameni care au fost turnători spornici la Securitate, care fac acum propagandă electorală, care au bani de nici nu mai ştiu de ei, care osândesc şi afurisesc, care te lasă cu mortul afară (fir-ar ele să fie de obiceiuri religioase) dacă nu le dai bani în mână - şi mulţi? WTF?

Sper doar că, în bunul spirit antreprenorial autohton, plata pentru voi a fost mai consistentă decât cea mai zdravănă porţie de bani pentru vedete.