post comercial.

here be dragons: m-am întors pe facebook şi pe twitter.

v-am repus butoanele sus în dreapta. şi ferestruică de twitter, ceva mai jos.
şi am început o emisiune la radio lynx - natura urbană. o găsiţi şi mai jos; e la categoria de "tv show", că facebook-ul n-a auzit de "radio show".

aşa cum am zis până acum cui m-a-ntrebat, toată distracţia asta actuală cu facebook, twitter şi radio e o chestie premeditată care face parte dintr-un experiment.
şi nu zic nimic mai mult, că se duce dracului şi până acum merge exact cum m-am aşteptat.

la sfârşit, vă mai fac un cadou: am dat drumul la comentarii, inclusiv retroactiv.
moderarea e încă în vigoare, că aşa mi se pare normal, disperaţilor.


- copii, ce-am înţeles noi din "deşteaptă-te, române"?
- că românii sunt morţi!



(nici nu ştiţi cât m-am ferit să nu bag link-uri în postul ăsta.)

divertişii.

e cam târziu pentru asta. fiecare-s plecaţi la dracu', în diverse colţuri ale bucureştiului, lucrând pentru dracu' şi producând drăcii săptămânale, pe bandă rulantă.
şi, conform programului, cantitatea şi calitatea sunt invers proporţionale. mai ales când fiecare pleacă-n treaba lui şi grupul se scindează.
totuşi, oamenii ăştia sunt încă, prin ce-au făcut acum 15-20 de ani, cei mai tari comedianţi din românia.

mă uitam azi-noapte la ce-a pus marceluş pe net, laolaltă cu alelante seminţe generale. e valabil şi acum.

şi uite un sketch din '91, în două părţi. ştiţi voi, mineriadă, iliescu, privatizări, drăgălăşenii.
personajele de pe scenă, geniale în existenţa lor metaforică, reprezintă întruchiparea perfectă a puterii în stat.
(şi, ţineţi minte, pe vremea aia nu exista marean vanghelie.)

chiar nu se găseşte nimeni care să-i plătească pe toţi, să-i strângă la un loc, să-i împace şi să-i lase să creeze câte 1-2 spectacole pe an.