cărţi de când eram mic.

am ajuns la concluzia nasoală că adevăratul chef de citit a ţinut până la sfârşitul liceului.

dar asta-i mai puţin important. acum vreo săptămână, felix şi cu mine am dat o fugă până la piteşti. pe drum înapoi, să n-adormim, vorbeam de ce citeam când eram mici. şi iată o altă chestie care mi-a rămas în cap, şi iată şi de ce există postul ăsta.

mai jos e o părticică din cărţile pe care le-am avut (pe unele încă le am); coperţile sunt întocmai alea. le-am pus amestecate, nu le-am ordonat pe perioade. sunt de dinainte să merg la şcoală şi până-n liceu. (imaginile-s găsite pe okazii.ro, lucrurigratis.ro, magazinul-de-carte.ro, librarie-online.ro şi latrecut.ro - cu ocazia asta am descoperit că-s o grămadă de site-uri nostalgice, ceva de speriat.)

asta-i cartea datorită căreia am vrut să mă fac botanist.

de la asta am vrut să mă mut în tundră şi taiga.

aici am auzit prima dată de cid şi de nibelungi.

aici am vrut să fiu stăpânitorul fiarelor.

cartea asta te trece prin istoria medicinei. destul de mişto, pentru un copil.
aici am vrut să mă fac doctor.

aici am auzit prima dată de cronos, şi mi s-a părut foarte suprarealist.
ca toată cartea, de altfel.

aici, pe lângă mowgli & co., i-am iubit pe rikki-tikki şi pe kotick.
şi am vrut să plec în india.

aici mă lovea dorul de plecat la bunici.

aici mi s-a făcut prima dată groază de circ.

eram la bunici. după ce-am citit cartea asta, m-am dus în fundul grădinii şi m-am apucat să sap un lac.
aveam vreo cinci sau şase ani.

aici m-au enervat unele personaje, prea erau tâmpite.

aici am învăţat poezia asta pe de rost. coperta este exact ca în satul bunicilor, iarna.
încă-mi sună-n cap versurile când ajung să mă plimb pe zăpadă, pe acolo.

aici am prins eu gustul poveştilor noastre.
chiar şi cu legendele olimpului cu nume stâlcite şi romane.

aici mi-am dat seama că rudyard kipling e cam prea tare.

aici am văzut eu cum stă treaba cu hera, de care-mi spunea cami în faţa blocului, şi-o contraziceam.
eu ştiam de junona, că-l citisem pe ispirescu.

aici mi s-a făcut frică de papagali. şi abia aşteptam să ajung la nişte poveşti preferate.

aici m-am îndrăgostit de fiecare cuvânt din carte.

aici citeam cartea de la un cap la altul, după care mă uitam la copertă şi vedeam cam toate personajele.

aici m-am sufocat de râs. cu aplauze.

aici am blestemat la sfârşitul cărţii.

aici deja pricepeam mai multe chestii.
oricum, de departe, varianta mea preferată de "robin hood".

tot de la editura albatros am citit, în ediţie de lux, cei trei muşchetari, după douăzeci de ani şi vicontele de bragelonne. n-am găsit poze cu ele. şi-am mai citit şi integrala cavalerilor, de ioan dan. nu-mi aduc aminte de coperţi.

şi-ar mai fi multe. vikingii, de frans t. bengtsson, în ţara diavolului, de karl may, nuvelele lui cehov şi gorki, moş goriot al lui balzac.. dar deja intru-n alea mai serioase, de care m-am apropiat doar în gimnaziu şi liceu, şi nu e cazul. azi citesc la fel de fericit ca la opt ani trei zile anapoda, grădina bunicului sau din marile legende ale lumii. sau pe oricare alta de mai sus.

.. şi mai sunt două pe care nu le găsesc.

era una cu o poveste despre un băiat care, la un moment dat, umbla pe fundul mării, prin pădurea sargaselor, sau ceva de genul ăsta. şi era cu ilustraţii mai ciudate, una era cu o vrăjitoare care stătea pe un acoperiş, la asfinţit, şi avea părul de parcă era făcut din nuiele strâmbe şi uscate. mi-era cam frică de desenul ăla. nu mai ştiu cum se numeşte cartea şi nici cine-a scris-o. ş-o vreau.

şi mai era o versiune cartonată, mare, cu ilustraţii, de poezii de-ale lui coşbuc. (îmi place coşbuc. şi topîrceanu. şi alecsandri.) acolo erau lordul john, noi vrem pământ, el zorab etc., nu-i pe nicăieri.

mda.

să vedeţi voi următorul post.