Wednesday, February 29, 2012

jilnic.

                                                                     







                                                                             motto:







ia, hai că mi-am revenit.

văd poze "noila" cu un cuplu oficial pe facebook, de pe la petreceri, nunţi, karaoke-uri, munte, mare, locuri aproape exotice şi pe unde îi mai găsesc. îi văd ţinându-se de mână ca şi cum ar merge acasă de la crâşmă, beţi rangă, întinzând răşchitoarea şi dând cu buricele deştelor pe garduri şi pe ziduri, să aibă un plan de referinţă şi să nu-şi rupă gâtul până ajung să doarmă-n scara blocului vecin. sau se ţin de gât cu faţa întoarsă, ca şi cum ar scutura un măr de fructe stricate şi ştiu că le face unul poză, că sunt pe tocuri.

protagoniştii sunt urâţi, trişti şi nepotriviţi. imaginile cu ei sunt nişte şifoniere dezafectate aruncate în stradă, cu vreo două umeraşe lăsate acolo, nişte borcane în care a fost zacuscă şi zac nespălate şi umplute cu skittles, nişte coji de pepene la costineşti, iarna. desigur, nefiind complet cretini, ei îs perfect conştienţi de asta, ergo au nişte zâmbete sparte ca o conductă de evacuare de pe-o stradă unde nu vine nimeni s-o repare, de frica băştinaşilor. dacă eu şi ion iliescu am face o poză împreună şi-am zâmbi în ea, am ieşi mai sinceri, că fiecare ştie că, după aia, el se duce în treaba lui şi eu mă duc la ale mele, nu tre' să ne ţinem de mână toată noaptea, să ne vadă lumea. zâmbim pentru că ne doare-n cot reciproc de viaţa ăluilant pentru că nu ne-o influenţează pe-a noastră. mutrele false se văd la cuplurile unde orice adâncime de plăcere e blocată de o cuvertură de groază şi nefericire şi tristeţe că, de fapt, ar trebui să-şi cumpere unul altuia o bere şi să-şi vadă fiecare de viaţa lui. se iubesc cam ca ştevia şi ciulinii: suntem p-acelaşi deal, împlinirea supremă e să ne amestecăm în stomacul aceleiaşi capre. până şi când se-mbrăţişează, o fac în silă, stau ţepeni, îşi ţin craniile departe unul de celălalt, nu au contact vizual, se uită fix în blitz, lucirea aia roşie din ochi e de la speranţa că will smith sau tommy lee jones apasă pe declanşator. îşi ţin braţele ca pe nişte araci, ar vrea să bage hover-hand, dar n-au cum, că-s împreună de-adevăratelea. sau îşi lasă mâinile ţepene pe lângă corp, vin să se-apropie de celălalt doar cu ce se pune mai abitir la bătaie în cazul lor, fără ochi şi fără creier: zona bazinului. iată sensul şi culoarea expresiei "bumping uglies".

dacă-s amândoi arătoşi, garantat cel puţin unul are să aibă ochelari de soare de lepidopteră (dar nu-i musai, fiţele există şi la butoaie, şi la cârje). aşa, privirea aia de peşte stat în galantar jumătate de oră se pierde în misterul găurilor negre. sau e unu-ndrăgostit lulea şi atât - tipa e clar cu minţile în abdominalii oblici ai tipului de la piscină. sau, bine, poate nu-s amândoi hidoşi, dar măcar unul dintre ei are crengi de care se spânzură vrăbii drogate. în cazul ăsta, trebuie să ştiţi că aia cu "dar îl/o iubesc pentru ce-i în interior, nu pentru cum arată" e o vorbă spusă de oameni care au încrederea de sine a unui recipient de-alea mici de lapte condensat, care nu ştie dacă are să ajungă în cafea sau ceai sau pe hainele celor din jur.

comentariile pozelor. "frumoşilor!", "ce bine vă stă împreună!", "când e nunta?", "vă potriviţi!", "ce rochie mişto ai! şi ce bine vă stă împreună!" "ce frumoasă te-ai făcut!", "ce drag mi-e de voi!" şi toate tâmpeniile. eu n-am să scriu niciodată aşa ceva. normal, mint ca toţi oamenii, dar am o limită de mândrie a minciunii sub care nu pot să cobor. minciunile mele nu-s trestii, sunt falnice ca un stejar de care se spânzură cupluri drogate.

adevărat, la mine pe blog nu intră numa' naomi campbell, angelina jolie, hugh jackman şi jason statham, la fel cum nu intră numa' perechi fericite şi animale insensibile. mai sunteţi şi paratrăsnete umblătoare, şi citiţi şi vă hliziţi la tot felul de chestii, gândindu-vă că nu e vorba de voi. custurelor! bă! e vorba de voi. mi se pare un gest de omenie să vă deschid ochii cu forţa, şi am atâta suflet în mine încât să vă scriu o traducere aproximativă a acelor comentarii.

"slavă tuturor dumnezeilor că v-aţi găsit şi v-aţi cuplat, că nici dracu' nu se uita la voi. şi aţi face bine să rămâneţi împreună, că altfel vă sinucideţi la o distanţă de câţiva ani unul de celălalt, folosind metodele consacrate de a te da cap în cap cu o locomotivă şuierândă, respectiv de a-ţi potoli foamea cu trei borcane de zacuscă nespălate şi umplute cu diazepam. asta, sau vă refaceţi viaţa cu o monstruozitate solzoasă găsită într-o fântână părăsită. bine că nu mai sunteţi singuri, că ni se făcea greaţă de la privirile alea tristo-galeşe pe care ni le aruncaţi la petreceri sau aiurea, oricum nu ne-am fi culcat cu voi nici dacă am fi luat noi diazepam. sau furadan. şi vă spunem că sunteţi frumoşi împreună din pur sadism, ştim că n-aveţi încredere în voi nici să beţi apă singuri acasă sau că speriaţi copiii pe stradă cu cearcănele voastre blănoase, dar ne place să vă vedem resemnaţi în cuşca voastră de batracieni şi ar fi literalmente bestial să faceţi un film porno, să-l furăm din computerul vostru şi să-l punem pe 4chan, să ne râdem. în acelaşi timp, aţi face tuturor o favoare dacă v-aţi extirpa ovarele şi testiculele."

în altă ordine de idei, am văzut poze mişto cu cupluri de oameni urâţi fizic, de la natură. oameni graşi, alopecizaţi, cu sprânceana lui pleşu, cu dinţi strâmbi, cu urechi de cupă mondială, cu nas bun de foc la velier, cu nişte gioarse de picioare. pozele cu ei sunt mişto pentru că diferenţa o face feelingul. ştiu personal două cupluri de oameni care nu-s frumuseţea pământului, dar care se iubesc pentru ce-s ei, nu pentru că au fost ţinuţi de ligile superioare în izlazurile comunale de fotbal. oamenii ăştia, când zâmbesc, zâmbesc cu toată faţa, cu ochii, cu sprâncenele, cu pieptul, cu umerii. şi zâmbesc drept unul la altul, nu strâmb la vieţile lor pierdute. oricând prefer să-i văd pe ei.

ştiţi poza asta, cu morala: "when your son asks you why he has to study, show him this picture".



e posibil să funcţioneze mai bine la fiice.

o chestie haioasă.

e aia când eram la şcoală şi aveam lucrare la vreo limbă străină şi trebuia să completăm spaţiile lipsă sau să scriem ceva de capul nostru şi nu ştiam foarte bine forma corectă a unui verb sau timp şi scriam mai multe variante aşa la intimidare întrolocate împerecheate şi îmbrăţişate şi când primeam lucrarea înapoi vedeam că profa tăiase variantele greşite şi-o lăsase pe-aia bună. practic noi îi dădeam profei test grilă. îl trecea cu sufletul dacă ne acorda punctaj pentru varianta bună.

waking up early in the morning does that to you.

bon iver is not the type of music that i'd put in my cup of tea.
then again, as of late, i miss out taking tea.
i had almost forgotten about my asure basalt tsunami dreams.
i find it very hard to be uninteresting.
i really don't know how so many people do it.

Friday, February 24, 2012

things to do at 0408 bravo, when one is up and about - #39.

enter youtube
close your eyes
type one key
open your eyes
discover that you typed 's'
discover that the very first auto-search option is 'skrillex'
remember that skrillex is currently an acknowledged talented musician
see that the first four videos found have a total number of 150,715,243 views
choose the most viewed one, 65,870,768 views (i shall not name it here)
discover the wondrous world of rave & techno e-jay
facepalm
indulge your masochism
google 'skrillex'
see the pictures
discover that you have quite an amount of .gif's, pictures and clips put aside for this very special occasion




Monday, February 20, 2012

small problem, thank you very much.

yesterday i went around with this one stuck in my head. all day long.
i only got to hearing it about ten hours ago.

big mistake.

i have the police's and sting's discographies.
they speak of blinks. that is, simultaneous light and darkness.

well, what better place than this.

Tuesday, February 14, 2012

the amusement never ends.

(through the indexing powers poured upon some of the words in this post, readers that are worlds apart shall gather here.)

just when i thought i'd better get some strong liquor to celebrate valentine's day with the ton of snow on the car, this happens:

some bearding romanian prick, using disposable y!m id's (or at least that's what i think those are), starts browbeating me about plundering my y!m id. i must admit, i blinked for several times, but it was just a side-effect of disbelief, rather than an unrestrained expression of cowering.

but, without further ado, here's his pitch:

o421451513242: ce faco¡
o421451513242: faci?
o421451513242: omule
 o421451513242: tot storci bani?
[?!!?!]

o635235225: bai pula
o635235225: vezi ca imediat te scot de pe id
o635235225: ti-l fur
o635235225: ca sa vezi cum se fura un id
o635235225: sa plangi dupa el ca dupa ciocolata cand erai mic


(for the british-american readers, an approximate translation: 'how do you di¡ / do? / man / still extorting money? / you knob / mind you, i shall forthwith log you off your id / i shall spirit it away from you / so you can see how one thieves an id / and you shall weep from being deprived of it just as you used to bewail from being pillaged of chocolate, when you were but an urchin.')

now, given the entire extortion thing, this chap may very well be in the wrong with respect to my identity; from quite a list of lawlessnesses in my past, i am in possession of no remembrance of one of such taking place.

also, considering the subtle punctuation, he's probably the ceo of la cucaracha it software hardware corp. inc. ltd. & co. - yes, i know that sounds familiar, so let me enlighten you: they are indeed the brilliant minds behind that amazing software that allows one to control the global defensive satellites from one's strawberry smartphone.

i hope i'm not throwing myself on too far a spot from reality if i state that this sort of things doesn't usually happen to people (it never happened to me); and not because we, the romanians, are god-forbiddingly falling short on idiots, but.. the expressions.. the action.. this entire thing is so ten years ago, i thought this species was extinct. well, i, for one, am ever so splendidly ready to give a hand with that.

come take it in person, bitch.

Friday, February 03, 2012

'but generally speaking, i tend to be quiet and introspective.'

i hereby declare that i have a man-crush on rowan atkinson.

it's that kind of perfectly heterosexual feeling when one can't help oneself but admiring and applauding and.. well, to be completely honest, i am at a loss of words, right now.

but i'll tell you one thing: an actor of such brilliance, who, with a flick of an eyebrow, can turn one's merriment tears into sad ones and inflict one with guffaw at one's gloomiest of times; a man of such personal charm, that he's been married for 22 years with a woman so hot (and of exotic descent), that his openly-homosexual witty colleague stephen fry was considering of asking her out; a man of such professional conduct that takes a political stance towards freedom of expression - well, it's rather a commonsensical stance, than a political one: to criticise a person for their race is manifestly irrational and ridiculous but to criticise their religion, that is a right. that is a freedom. the freedom to criticise ideas, any ideas, even if they are sincerely held beliefs, is one of the fundamental freedoms of society (excerpt from 'the independent', his entire speech is to be found here); but has the professional discretion and modesty to narrow down some other job-unrelated, though surely powerful opinions to a single, striking: "recreational anarchy is a scary thing".. well, this is the kind of person that i'd like to take out for dinner.



.. and, last, but not least, a badass driver. here's rowan atkinson naturally being the kind of british that makes jeremy clarkson sound and look like a redneck from iowa. nevermind that his humour is several orders of class over clarkson's, he makes a demonstration of how to own someone like clarkson with a mere "alright, yes".


the internet is swarming with his works. besides mr. bean, do consider watching blackadder, the thin blue line and, hell, whatever else you can find (i know i want to see his movies, too).

he also has a myriad of formidable stage appearances, which i trust you all to find on the mighty youtube - pink tights and plenty of props, a warm welcome, a small rewrite (also starring hugh laurie), elementary dating, amazing jesus, et cetera, et cetera.

well.

thus ends my declaration of love to a man that has more etiquette, depth and humour in his pinky than most of the people that call themselves 'actors' will ever dream of having in their entire career.
'as i was leaving this morning, i said to myself, "the last thing you must do is forget your speech".
and sure enough, as i left the house this morning, the last thing i did was to forget my speech.'

p.s. thumbs up if you read this post with a british accent.

Wednesday, February 01, 2012

hai, ne liniştim.

prima zi din februarie, lună de douăzeci şi nouă de zile, orice-ar face, tot cea mai scurtă din an e.
numa' bine.

am un anunţ important, care e foarte pe bune,
la fel de pe bune cum e şi gerul care-a făcut-o pe toothless să se caţere cu pioleţii pe trotuar,
căutând pietoni, căldură umană.
n-ai văzut aşa ceva, i had to tiptoe through the tulips with my driver side rear door, just to get it opened, that's how frozen it was.

revenind.

tura asta nu aveţi să găsiţi urmă de lirism, de umor sau de orice alt fel de talent scriitoricesc,
acest post există prin simpla sa necesitate şi atât.

până pe data de douăzeci şi nouă februarie,
două mii doisprezece,
ora douăzeci şi trei şi cincizeci şi nouă de minute,
mă autosuspend din poziţia de grammar nazi*.

de îndată ce obosiţi de aplaudat şi ovaţionat,
continuaţi să citiţi.

este o hotărâre la care am ajuns în urma unui raţionament foarte simplu.
sunteţi prea mulţi care nu ştiţi să scrieţi, iar unii dintre voi sunt fără scăpare.
aşa că, decât să simt că depun un efort inutil, mai bine vă las să băltiţi în bezna ignoranţei,
după şi anume cum meritaţi.

dau o petrecere, din punctul ăsta de vedere.
nu e nimeni invitat, că oricum aveţi să fiţi toţi la petrecerea voastră,
care o da-ţi din punctu vostru de vedere.

* după acea dată, vă corectez doar dacă am eu chef.

p.s. yes, of course i'll still troll.

update: şi, cum e şi normal, prima lovitură e şi cea mai grea, cu două tăişuri: o scris unu' că se-nscrie la nu ş' ce şcoală de navigaţie, că vrea să fie pe bune "skyper".. în loc de "skipper". lungă-i golgota, da' şi abruptă.
l-am pus pe "hide".