(acuma, eu aş avea o vorbă cu "specialiştii" social media, apropo de munca lor groaznică, bazată pe realităţi şi inaccesibilă oricărui puştan de 12 ani cu conexiune la internet, dar nu despre asta este vorba aici.)
după 26 de ore de miercuri/joi, concluzia este următoarea: you people suck.
staţi ca limacşii pe facebook şi pe twitter toată ziua, apăsaţi f5 cu mandibula picată de plictis, vă băgaţi bărbia-n piept, bleojdiţi ochii în smartphone-uri şi tablete şi nu faceţi nimic, vă daţi like-uri reciproc la poze iola şi vă minţiţi în faţă şi-n carte că sunteţi frumoşi şi ce bine vă stă îmbrăcaţi aşa.
am 148 de urmăritori pe twitter. puţini ca muşuroaiele de cârtiţă în sahara. cam un vagon şi jumătate de tren. din ăştia, 6 (şase) au retweetuit o postare în care zic cum un om îşi caută un alt loc de muncă, adică vreo trei sferturi de compartiment de clasa a doua sau un compartiment de clasa întâi. nici nu cred că-s toţi ai mei.
am 1176 de oameni în listă (şi 28 de abonaţi) pe facebook. sunt convins că-s pus pe hidden de multe sute dintre ei, după cum îi asigur că şi ei sunt la mine, dar tot mai rămân câţiva. din toţi ăştia 1204 oameni, 15 au dat like/share la postarea în care zic cum un om îşi caută un alt loc de muncă. iar dintre ăştia 15, vreo 4 fac parte din ăia 6 de mai devreme, de pe twitter. iar de restul de 9 nici nu-s sigur că-s în lista mea sau printre abonaţi.
un total de 4 (patru) oameni au vorbit cu mine şi au fost dispuşi să dea cv-ul lui mai departe sau să-i recomande nişte posturi scoase la ofertă.
acuma, ştiu că vă e cu sictir să daţi like/share la postările şi chestiile pe care le fac eu. înţeleg perfect de ce sute de poze absolut bestiale din expediţia s&d în grecia (şi nu poze cu mine, neapărat) au scăpat neatinse de like-urile multora dintre voi. înţeleg şi de ce pagina de facebook s&d e scutită să apară în timeline-ul vostru. pricep şi de ce nu vă place cum şi ce scriu. vă ştiu pe mulţi (şi personal) suficient de bine încât să ştiu de ce gândiţi şi acţionaţi în felul ăsta, şi mă ştiţi şi voi destul încât să vă daţi seama că mă cam doare fix în cot. de-aia nici nu pun în postarea asta link-uri la site-ul de s&d sau la pozele din grecia.
ce trebuie să înţelegeţi este că povestea asta de acum nu mă afectează absolut deloc pe mine, ci pe un om pe care mulţi dintre voi îl şi cunoaşteţi şi vă e drag de el. faceţi, deci, un rabat de la politica voastră obişnuită de "screw it, nu-i dăm like lu' cougar" şi mergeţi oleacă pe partea în care un om cu nişte skill-uri în cv pe care aproape nimeni dintre voi nu le are (cel puţin, eu nu ştiu pe nimeni) caută să-şi schimbe locul de muncă unde este de 5 ani. iar coralfields.blogspot.com este singurul fel prin care ştiu că pot ajunge la mulţi oameni în mod rapid: scriu ceva, apăs pe două-trei butoane de propagare, îmi schimb statusul pe yahoo! messenger şi gata.
vreţi să ajutaţi dar nu vreţi să apar eu în toată istoria? copiaţi frumuşel informaţiile despre om şi scrieţi-le pe bloguri, pe facebook, pe ce vreţi voi. fără "via". promit că dau like, share şi chiar retweet.
