Saturday, October 31, 2015

"Fiţi atenţi cum facem"


Fiţi atenţi cum facem: tăiem de la Sănătate, ţinem salariile de mizerie, nu dăm nimic la spitale, ba chiar hai să mai închidem, că şi-aşa-s puţine. Şi ce dacă pleacă medicii, tot or rămâne ceva ameţiţi plus oamenii noştri, las' că se descurcă ei.

Fiţi atenţi cum facem: tăiem de la Învăţământ, ţinem salariile de mizerie, nu le dăm nimic, închidem mai multe şcoli. Dă-i dracului, avem nevoie de proşti, nu de deştepţi, că deştepţii nu ne votează pe o găleată de zahăr.

Fiţi atenţi cum facem: care vine şi pune banul jos e înscris la Medicină. Şi, dacă e om serios şi cotizează pe viitor, îl şi scoatem medic, altfel nu. Şi-aşa sunt din ce în ce mai puţini, dacă nu curge, pică, doar nu suntem nebuni să refuzăm.

Fiţi atenţi cum facem: dacă nu apar încă 5,500 de biserici în următoarele 3 luni, pierdem alegerile şi nu ne permitem, că toţi avem dosare, aşa că mai uşor cu bugetele în alte părţi, că avem de marcat la Patriarhie.

Fiţi atenţi cum facem: nu cumpărăm nici un ventilator, nici un pat, nu investim nici în renovare, nici în aparatură medicală, că doar astea sunt pe bani, şi mie ce-mi mai iese, dacă dau banii pe prostii.

Fiţi atenţi cum facem: mai dă-le dracului de cursuri şi de exerciţii de incendiu, că şi-aşa nu ne foloseşte la nimic, mai scoatem şi oamenii din producţie aiurea, mai bine mergem diseară la o bere, în team building.

Fiţi atenţi cum facem: îi rupem cu taxele, impozitele, avizele şi amenzile, că altfel nu vedem nici o şpagă de la ei, dacă au bani să şi le plătească şi să şi le facă pe toate la timp şi totul merge bine.

Fiţi atenţi cum facem: pe schiţă şi pe proiect tre' să arate totul bine, cu 6 căi de ieşire, semne, tot. Şi după aia o rezolvăm noi cumva când vin cu verificările, sărim cu o atenţie la băieţii ăia, să ne dea avizele.

Fiţi atenţi cum facem: dacă mergem să verificăm normele PSI, nu le dăm nici o ştampilă pe nimic dacă nu ne iese şi nouă ceva. Sau mai bine nu mai mergem, că mi-e şi lene.

Fiţi atenţi cum facem: învelim totul în burete antifonic, să iasă sunetul cum trebuie, că ăia de la PSI n-au zis nimic. Bine, nici nu i-am întrebat.

Fiţi atenţi cum facem: parcăm aici, pe bordură, că n-are nimeni chef să meargă atâta pe jos, uite, că mulţi au făcut aşa.

Fiţi atenţi cum facem: exact în momentul ăsta ne urcăm în maşină şi mergem acolo, să apăreţi la televizor şi să vadă lumea că sunteţi implicat în urgenţe cu adevărat şi ştiţi să le gestionaţi.


Şi, dacă sunteţi cu toţii foarte, foarte atenţi în continuare, facem treabă bună şi de-aici înainte.

Friday, October 23, 2015

A.E.R.






Wednesday, October 21, 2015

I know what I did this summer.



Saturday, October 10, 2015

înainte să deschid facebook-ul*.

* e valabil şi pentru twitter.

sau ce-am învăţat în lunile astea.
  • că poţi să depăşeşti natural perioada de pauză de facebook. acum e momentul pentru că altfel n-am cum să mă loghez în nişte aplicaţii.
  • că merge treaba mai bine dacă n-ai facebook, dar merge mult mai prost dacă unii dintre oamenii cu care lucrezi îţi dau link-uri de facebook către poze şi tot felul de alte chestii necesare.
  • că există o perioadă între una şi trei secunde în care majoritatea persoanelor intră efectiv în buffering când răspunzi că nu ai cum intra pe facebook.
  • despre cum uiţi efectiv că există facebook şi depăşeşti natural timpul de pauză propus.
  • despre cum să-ţi faci planuri pentru la anul şi pentru peste doi ani şi pentru tot aşa.
  • despre ce este şi mai ales ce nu este cancerul. metaforele funcţionează cel mai bine în sensul ăsta.
  • despre cum să-ţi bagi picioarele în planurile de mai sus, şi să te gândeşti că winging it e o metodă de a trăi mult mai puţin bătătoare de cap.
  • că dacă vezi soarele de la răsărit până la apus nu înseamnă neapărat că ai o zi bună.
  • că nu ştiu din ce în ce mai mult să fac poze.
  • despre cum să te-ntorci la planurile de mai sus şi să le reiei şi să le îmbunătăţeşti, că doar ce altceva mai bun ai de făcut?
  • despre cum să razi câte o carte pe zi, sau la maximum două zile. poate încep să citesc şi chestii mai serioase decât best-seller policiers. şi poate reuşesc să citesc şi altcândva decât în vacanţă.
  • că vreau să-ncep o rubrică de review-uri de restaurante şi hoteluri. sau de review-uri de călătorii, pur şi simplu.
  • că e o idee bună să iei pauză de la basculantele de garbage information. 
  • despre filosofia zen, mai precis despre cum ataşamentul de orice produce frica de a pierde acel ceva. and, besides the litany against fear, in the words of yoda, fear is the path to the dark side. fear leads to anger. anger leads to hate. hate leads to suf-fer-iiing..

.. şi acum, să văd dacă mai ştiu unde-am pus cheia.

Wednesday, June 17, 2015

Varianta fără Facebook & Twitter de la "Wake Me Up When September Ends".


(Faceţi abstracţie de piesă, e o porcărie, dar n-am găsit alta cu un titlu mai ţintit.)

Păi e cam aşa.

Sunt suficient de isteţ încât să accept în sinea mea că Facebook-ul îmi mănâncă foarte mult timp. Sunt distrat, zăpăcit, neglijent, chiar inconştient de multe ori. Sunt şi suficient de arogant încât să nu recunosc asta făţiş. Şi sunt suficient de tâmpit încât să aştept până-n ceasul al un milionulea ca să schimb nişte lucruri.

Ei, acum simt că a venit momentul asumării (el o fi venit de mult, săracul, dar l-am tot amânat), în care m-am hotărât că iau o pauză de Facebook şi Twitter. Că şi Twitter-ul e tot aia, mai ales dacă-i legat la Facebook.

Aşadar, m-am hotărât să nu mai intru toată vara pe cele două stimabile reţele sociale mai sus-numite. No posts, no likes, no comments, no shares, no messages, no tweets, no nothing. Dar, pentru că vara n-a aşteptat după mine şi a început de vreo două săptămâni şi jumătate, nu doresc să rămân dator şi prelungesc perioada până, să zicem, la 1 octombrie. Vreo trei luni şi jumătate de pauză ar trebui să fie suficiente pentru a mă ocupa cum trebuie de alte chestii. Şi chiar că am nişte lucruri importante pe care trebuie să le fac.

Conturile vor rămâne deschise şi publice, aşa că liber la trolling, cu menţiunea că, dacă întreceţi măsura cu prostia/grobianismul/nesimţirea, vă rup capetele. Cu trei luni mai încolo, când aflu, dar vi le rup. Serios. Dacă-mi amintesc parolele.

Pentru că mai sunt cazuri în care trebuie să dea lumea de mine, mail-ul meu personal e simplu: coralfields@gmail.com. Cel de lucru e andi.tutescu@lowden.ro. Număr de telefon, Whatsapp şi cont de Y!M - cine trebuie să le aibă, le are deja. Cine are nevoie de ele, să treacă mai întâi prin furcile e-mail-ului.

Ultimul share pe care-l dau pe Facebook până pe 1 octombrie este cel care v-a adus aici.

Aşa că let the experiment begin. Sper să mă ţină.

Abia aştept să văd cum are să arate în octombrie chestia asta: