vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie.

e-un vartej, un cuibar rotind de ape, un gorgan de darsta rece si tulbure.. e-o spuma turbanda si cenusie, e un carusel din iad in care caluseii sunt mase amorfe de clisa intunecata si vascoasa, niciodata aceeasi. hohotesc mecanic, racnit, in mijloc nu e nici o masinarie, nici o roata dintsata care sa invarta totul, e doar o bulboana vanata cu ecou in ea insasi. sfere plane, ma asfixiez intr-un veac si respir un talaz azuriu de bazalt intr-o clipa.

legea de conservare a energiei e teribila. ma sinucid in carne, ma incordez, sunt prins de-o hoarda de fantome liliputane gigante.

strang din falci.