m-am gândit că e cazul să mă reorientez grav în domeniul sărbătorilor. nu-mi convin deloc ăstea de pe la noi, îs nişte porcării, fie ele tradiţionale sau împrumutate. aşa că m-am uitat de jur-împrejur şi mi-am ales altele, care cred că mă reprezintă ca individ. subiectul ăsta pe blogul meu are două episoade. primul este chiar cel prezent, despre "jos ale noastre", al doilea este ălâlant, de mâine, despre "sus ale lor".
aşadar: jos ale noastre.
ca stat laic ce suntem, avem sărbători în calendarul ortodox de putem să le curăţăm de coajă, să le tăiem rondele, să le prăjim în untură de porc şi miel şi să avem un lifetime supply de prostie călită bine, conservată şi rezistentă la orice umbră de gândire.
anul începe cu boboteaza. de bobotează, iisus a fost botezat de către ioan botezătorul. a little redundant, is it not. tot de bobotează, românii au o tradiţie tetraplegic de inteligentă*: se aruncă în dunăre şi-n mare şi se-ntrec să recupereze o cruce zvârlită de un preot. ceilalţi, mai slabi la credinţă, dar mai tari la rugăciuni, stau şi urlă mireneşte de pe mal. dacă vreun înotător are de suferit cu bronhopneumonii şi răciri la diverse după aia, bea numai agheasmă cu lămâie şi ţine sticle de agheasmă fiartă pe la şale şi scapă. dacă doar moare de hipotermie, merge direct în rai, does not pass go, does not collect $200. de altfel, e şi o vorbă lăsată de confucius despre aceşti vajnici apostoli ai creştinătăţii: "îngheţata e un desert divin, căruia nu-i şade bine în iad."
apoi vine patrulaterul bermudelor - motiv să dispari de pe faţa pământului până când trece. el e împărţit în:
- dragobete - motiv să spui "huo americanii" îmbrăcat în portul naţional şi cu zâmbetul pe buze, ca să dai bine la coarda patriotardo-romantică a gagicilor care sunt cu picioarele pe pământ (nu, nu-mi place travka) şi care sunt zghihuite emoţional profund de asemenea principii puternice, şi, ca atare, s-ar lăsa clătinate oleacă şi fizic.
- valentine's day - motiv să fii castrat şi să ţi se implanteze două fondante roz în loc de.
- 1 martie - motiv pentru autodemolări psihice şi previziuni sumbre pe tot anul. şi când zic "sumbre", mă refer la "saw n", cu n tinzând de la 1 la ∞.
- 8 martie - motiv să pui în scenă pe tine însuţi previziunile de pe 1 martie, să ai ce-ţi vinde ca să cumperi porcării scumpe care au să fie purtate, cel mai probabil, pentru alt idiot, care a cumpărat altele pentru alta care le poartă pentru..
apoi vin floriile - motiv să nu-ţi botezi copiii cu nume de flori/plante/ciuperci. niciodată. nu. deloc.
vine paştele - motiv să ieşi la vânătoare de iepuri. fiecare glonţ nimerit te costă cam jumătate de salariu.
vine moş nicolae - motiv să-l iei pe moş neculai din cui şi să croieşti în stânga şi-n dreapta, să-i pui să se-ncalţe.
vine crăciunul - motiv să braconezi brazi în speranţa că ai să fii prins şi ai să-ţi petreci această minunată sărbătoare cu nişte oameni cu care chiar poţi să te simţi bine.
vine şi revelionul - motiv să pleci în lume în sensul şi cu viteza rotaţiei pământului, ca să ai timpul oprit măcar 24 de ore, să-ţi tragi sufletul după un an plin de sărbători minunate.
mai sunt de-a sfinte mării mici şi mari, schimbate la faţă, adormite, trezite, gravide, lăuze, tot ce vreţi. that's just weird. păcat de nume, că e mişto. şi mai sunt şi o grămadă de sfinţi, motiv să nu-ţi botezi copiii deloc. mai bine nu faci.
şi în toate aceste sărbători bem şi mâncăm. şi mâncăm. şi bem. şi bem. iar bem. mai bem. şi mâncăm. şi bem. şi dormim puţin, că suntem nişte oameni conştiincioşi, trebuie să mergem la lucru!
da. cam astea-s alea ale noastre care mă fac să-mi pierd credinţa-n ideea de relaş sărbătoresc, pentru că te stresezi mai mult cu o sărbătoare de-astea decât cu 19 octombrie 2011, care pică-ntr-o miercuri.
gata. mâine seară vine şi episodul cu "sus ale lor".
*of course, that was a reference to sir stephen hawking's genius.
