mda. frivulgrivialul zilnic vs. chestiile mele.
mi-am cam pierdut chestiile mele. m-am mutat din loc în loc, am lăsat cărţi în urmă, iar pe cele - foarte puţine - pe care le-am luat cu mine nici nu le-am mai despachetat, la gândul că s-ar putea să mă mut iar. şi le văd de multe ori cum stau acolo, în spatele frunţii, stive ascunse de diverse tâmpenii pe care le-am mai pus eu deasupra, cu timpul.
basculante, pescadoare, petroliere, avioane de frivulgrivial. de balast nefolositor. măcar prundişul e bun la nişte chestii, dar porcăriile pe care am ajuns să le citesc sunt ab-so-lut inutile. mi s-a acrit de citit bloguri, aceleaşi şi aceleaşi şi aceleaşi lucruri neimportante, neinteresante, incolorodosipide, povestite, filmate şi fotografiate pentru treizeci de pixeli de trend ascendent pe graficul vizitatorilor. când dau - de obicei, buzna - pe un blog nou şi mişto, mă bucur ca un copchil care a găsit o jucărie nedesfăcută din ambalaj pe stradă şi o ia şi-o duce acasă, în secret, să nu-l vadă alţi copii şi să i-o ceară sau, mai rău, să i-o confişte proprietarul de drept.
aşa păţesc şi cu oamenii. dacă-ntâlnesc (raaaaarîîî) un om care-mi place, îmi vine să-l iau deoparte, să-l izolez de toată lumea, că-i rea şi proastă, şi să-l ţin aşa, colecţionat, în insectarul din capul meu, unde să mă joc cu el când vreau eu. sistemul poartă numele de "harem"; ei bine, oamenii ăştia formează haremul meu social.
mi-ar plăcea să citesc, pe bune, versetele satanice. şi să nu le las de izbelişte aşa cum am făcut de fiecare dată. şi am să termin de citit dune, clar. şi cred că mă apuc de nişte cărţi pe care le-am mai citit. pentru că, la cât sunt de refractar la noile valuri de scriitori, prefer să merg pe reţete deja probate de timp şi de mine. să vedeţi voi cum mă-ntorc la mark twain, spăşit, fără nici o altă doleanţă în afară de a mai da o tură prin tom sawyer & huck finn.
şi, în cele din urmă, aş vrea să citesc ce scriu când mă îmbăt. dar să mă-mbăt de-adevăratelea. ăla cred că este singurul moment din viaţa mea în care aş spune cu voce sau cu taste nişte lucruri pe care le spun cu puls în fiecare zi.
din nefericire, nu reuşesc să mă îmbăt. şi nu se poate spune că n-am încercat, 'tu-i gura mă-sii. măcar am învăţat lucruri noi zilele-astea, de la un jupân braşovean pe care-l cheamă nae; spre exemplu, acum ştiu să desfac o sticlă de bere cu o altă sticlă de bere.
