| "look, but don`t touch. touch, but don`t taste. taste.. but don`t swallow." |
cam aşa i-a vorbit al pacino "fiului" său, keanu reeves, într-un film.
a plouat. înca plouă. din zăpada asta fleşcăită (şi totuşi, uimitor de curată) n-are să mai rămână nimic dacă urmează vreo câteva zile de soare. au să vină inundaţiile, acolo e problema.
nu.. am început prost. deja vorbesc despre vreme. ce dracu', pot mai mult! am învăţat să spun o poveste în culori, dar nu cred că aş termina-o nici în zece mii de ani. stau şi mă încrunt la monitor. ca de obicei, mi-e foame. e prima mea zi de serviciu.. iar. pufnesc în râs.
nu, nici aşa nu-i bine. urmează să vorbesc despre toate tâmpeniile care-mi trec prin cap, ridicându-le prin înflorituri stilistice la rang de nuanţe profunde şi sclipiri de raţiune? nu.
habar n-am de ce am început threadu' ăsta. pentru că aşa am văzut şi pe alte forumuri? sau să-mi arăt latura umană, să mă prefac implicat şi implicit interesat, să vă arăt că-mi pasă, că-mi dezvelesc mintea şi sufletul în faţa voastră, să mă descarc de stres, să-mi exteriorizez frustrările, să mă spovedesc murdar, să mă ia dracu' dacă vreuna din cele de mai sus e adevărată. chiar habar nu am. dar sunt sigur că mai sus sunt doar inepţii bune de luat ochii. şi iar pufnesc în râs când mă gândesc la voi şi la toţi acei psihanalişti rataţi care se ascund în voi. scriu şi şterg. mă ascund în scris. şi în nescris. nici aşa nu-i bine.
în fond, cum e bine?
nu-s în criză de personalitate, nici n-am vreo cădere nervoasă. pur şi simplu îs plictisit. mă dezgustă faptul că am nevoie de bani, printre altele. nu-mi place să n-am bani. ha! asta da declaraţie, aşa-i? mmmda.
în pană de idei (aşa cum stă bine oricui vrea să creeze), să vă povestesc din lumea largă. în weekendul ăsta am fost la mare. e frig, e foarte frig. un frig uscat şi umed şi cu o briză care trece prin tine. am strâns scoici şi crabi morţi. de frig, probabil. am văzut bolovani şi stabilopozi acoperiţi de zapadă şi gheaţă poroasă şi ţurţuroasă.. a fost minunat. am văzut un motan care stătea prin tomberoanele de pe malul mării şi care semăna leit cu garfield: gras şi portocaliu. şi cu o privire la fel de zeflemitoare. probabil a mâncat multe hamsii la viaţa lui.
clar, ceva nu merge bine. scriu ca un şcolar de clasa a patra. nu-i în regulă. de când am început paragraful ăsta mi-a venit să închid totul de vreo zece ori. 'op! de unsprezece ori. în sfârşit. mă gândesc la nişte oameni pe care aş vrea să-i vad citind threadul asta. îs aici, nu-s aici.. n-are importanţă. oricum, unii n-au să citească niciodată ce scriu eu aici. asta este.
după atâtea chestii superficiale, cred că meritaţi o pauză. ah, şi ce-mi place să încep cu stângul..
